Munții Făgăraș

Munții Făgăraș sunt cei mai înalți din Carpații Meridionali și poartă cel mai înalt vârf al României, Moldoveanu, de 2 544 m (8 346 de picioare), alături de Negoiu, de 2 535 m (8 317 de picioare), considerat până în perioada interbelică cel mai înalt vârf din Carpați în afara Tatrelor; savantului francez Emmanuel de Martonne i se atribuie numele de Alpii Transilvaniei. Creasta principală se întinde pe circa 70 km de la est la vest și, pe mai bine de 45 km, coboară o singură dată sub 2 000 m (6 562 de picioare), iar opt vârfuri trec de 2 500 m (8 202 de picioare). Culmile nordice sunt scurte și abrupte și coboară spre Depresiunea Făgărașului și Olt pe doar 8-10 km, iar cele sudice sunt lungi și domoale. Circurile glaciare țin lacuri pe ambii versanți, între ele Bâlea, cel mai mare, și Podragu, cel mai adânc. Transfăgărășanul traversează masivul, urcând la 2 042 m (6 699 de picioare) lângă Lacul Bâlea, pădurile de conifere acoperă pantele până la circa 1 700 m (5 577 de picioare), iar urșii bruni, lupii și râșii trăiesc aici în număr însemnat, cu caprele negre pe creste.

Context

Munții Făgăraș sau Munții Făgărașului, în maghiară Fogarasi-havasok, se înalță în inima României ca cel mai înalt lanț al Carpaților Meridionali. La nord se întinde Depresiunea Făgărașului, străbătută de Olt, iar la vest masivul se încheie în Valea Oltului. Își ia numele de la orașul Făgăraș, aflat la circa 20 km spre nord, deși acesta nu este cel mai apropiat oraș, iar în interiorul munților nu există așezări mari. Dintre lacurile glaciare, Bâlea este cel mai mare și Podragu cel mai adânc, iar cel mai înalt se află în valea glaciară Hărtopul Leaotei.

Sursa: Wikipedia în limba engleză, „Făgăraș Mountains”

La ce să fii atent

• Lacul Bâlea - cel mai mare lac glaciar din masiv, la 2 034 m (6 673 de picioare), lângă Transfăgărășan, cu două cabane deschise tot anul și un punct Salvamont.
• Moldoveanu și Negoiu - cele mai înalte două vârfuri ale țării; cele mai folosite trasee spre Moldoveanu trec peste Viștea Mare, dinspre Podragu, Sâmbăta sau Valea Viștei.
• Creasta principală - un traseu de mai multe zile, cu refugii mici la câteva ore unul de altul și porțiuni expuse precum Custura Sărății și „Trei pași de moarte”.
• Circuri și lacuri glaciare - Podragu, cel mai adânc, și Urlea pe versantul nordic, Capra la 2 230 m (7 316 de picioare) pe cel sudic.

Când să mergi

Iulie-septembrie; zona înaltă a Transfăgărășanului este deschisă circulației doar de la 30 iunie până la 1 noiembrie, fiind înzăpezită în restul anului. La jumătatea lui iunie bujorul de munte înroșește golul alpin, iar în ultima sâmbătă din iunie localnicii urcă la sărbătoarea bujorului. Clima crestei este aspră, subpolară, cu o medie anuală de -2 °C, temperaturi între +20 și -38 °C, rare zile complet senine și precipitații de până la 1 400 mm pe an, iar iarna avalanșele sunt atât de dese încât opresc circulația pe Transfăgărășan. De la două zile la o săptămână.

Bine de știut

Lângă Negoiu și în partea centrală a masivului, stânca face creasta principală dificilă tehnic și expusă: o porțiune pe Custura Arpașului spre Lacul Capra este cunoscută drept „Trei pași de moarte”, Strunga Dracului este o cale grea spre Negoiu, iar cel mai dificil tronson, Custura Sărății, între Șerbota, la 2 331 m (7 648 de picioare), și Șaua Cleopatrei, la 2 355 m (7 726 de picioare), are doar câțiva metri de cablu de oțel sub Șerbota și nicio altă amenajare. Cele mai multe cabane se află la circa 1 000 m (3 281 de picioare) sub creastă, în afară de Podragu și de cele de la Lacul Bâlea, iar refugiile mici de pe creastă se pot umple în sezon, cu două priciuri de placaj pentru cel mult 12 oameni; cei mai mulți vizitatori fac o tură de mai multe zile, cu propriul echipament de bivuac.

În apropiere

În linie dreaptă de la Moldoveanu, Mănăstirea Sâmbăta de Sus, numită și Mănăstirea Brâncoveanu, a cărei biserică de zid a fost construită între 1696 și 1707 prin grija lui Constantin Brâncoveanu, se află la circa 11 km spre nord-nord-est, Lacul Bâlea la circa 9 km spre vest, iar Negoiu la circa 14 km spre vest; Făgărașul este la circa 33 km spre nord-est, Sibiul la circa 51 km spre vest-nord-vest, iar Barajul Vidraru, pe Transfăgărășan la sud de masiv, la circa 27 km spre sud-sud-vest.