Munții Bucegi

Bucegii sunt munții pe care cei mai mulți români îi văd primii, fiindcă stațiunile de pe valea Prahovei stau direct sub ei, iar două telecabine urcă vizitatorii din orașe pe platou în câteva minute. Sus nu este un vârf, ci o poliță largă și înclinată la peste două mii de metri, ierboasă și deschisă, care se termină brusc în uriașul perete estic de deasupra Bușteniului. Pe poliță stau cele două formațiuni de stâncă de pe orice carte poștală: Babele, un grup de stâlpi în formă de ciupercă dezveliți din gresie, și Sfinxul, un bloc al cărui profil seamănă cu o față privit din unghiul potrivit, în lumina potrivită. Crucea Eroilor, o cruce monumentală de oțel de pe vârful Caraiman, stă pe muchia abruptului și se vede din vale, de departe. Dincolo de stațiile de telecabină platoul se golește repede, iar drumeții lungi duc la Omu, punctul cel mai înalt, la 2 505 metri, unde pe vârf stă un mic refugiu.

Context

Munții Bucegi se află la sud de Brașov, în centrul țării, și fac parte din Carpații Meridionali. Vârful Omu, cu 2.505 metri, este punctul cel mai înalt. Spre est, masivul coboară foarte abrupt spre Valea Prahovei și stațiuni precum Sinaia și Bușteni, aflat la 800-900 m. Mai sus se întinde Platoul Bucegi, unde vântul și ploaia au modelat stâncile în figuri precum Sfinxul și Babele. Se crede că masivul este Kogaionul, muntele sfânt al dacilor, unde zeul Zalmoxis trăia într-o peșteră. Parcul Natural Bucegi se întinde pe 32.663 de hectare în județele Dâmbovița, Prahova și Brașov, iar peste 60% din suprafața lui este acoperită de pădure.

Sursa: Wikipedia în limba engleză, „Bucegi Mountains”

La ce să fii atent

• Sfinxul și Babele - forme de stâncă erodate de vânt, la o scurtă plimbare de telecabină.
• Crucea Eroilor de pe Caraiman - o cruce monumentală pe muchia prăpastiei de deasupra Bușteniului.
• Vârful Omu - punctul cel mai înalt al masivului și micul lui refugiu.
• Pereții Jepilor și ai Coștilei - marile fețe estice, locul de naștere al alpinismului românesc.

Când să mergi

Iunie-septembrie pentru drumeție, cu florile de munte la cel mai frumos la începutul verii; platoul ține zăpadă până în iunie. Iarna îl transformă într-o zonă de schi și de tură, cu teren serios de avalanșă. Telecabinele au cozi mari în weekendurile de vară, iar dimineața este singurul mod sigur de a evita o oră la rând.

Note practice

Zona din jurul stației de sus a telecabinei este aglomerată, comercială și plină de gunoaie în vârf de sezon, iar Sfinxul seamănă mult mai puțin cu o față în realitate decât în fotografii. Platoul este expus, fără adăpost, iar vremea se poate strica foarte repede și violent. Coborârea pe jos spre Bușteni este abruptă și lungă, iar oamenii o subestimează în fiecare vară. Mergi douăzeci de minute de la stație și cea mai mare parte din toate acestea dispare.

În apropiere

Castelul Peleș este la Sinaia; Castelul Cantacuzino stă deasupra Bușteniului.