Ateneul Român

Ateneul a fost proiectat de arhitectul francez Albert Galleron și s-a deschis în 1888, finanțat în parte printr-o subscripție publică națională, al cărei îndemn cerea fiecărui cetățean un leu, apel care a strâns o parte însemnată din cost și care este comemorat și azi. Exteriorul este o sală circulară cu cupolă, în spatele unui portic ionic, așezată într-o mică grădină cu statuia poetului Eminescu. Înăuntru, sala de spectacole are vreo șase sute de locuri în parter și încă altele în loji, sub o frescă lungă de șaptezeci și cinci de metri, care înconjoară circumferința cupolei, pictată în anii 1930 și înfățișând scene din istoria României în douăzeci și cinci de panouri. Acustic, este considerată una dintre cele mai bune săli din Europa. Este sediul Filarmonicii George Enescu și centrul Festivalului Enescu, iar vizitele de zi sunt posibile când nu se repetă.

Istorie

Constantin Esarcu, V. A. Urechia, Nicolae Kretzulescu și alții au întemeiat Societatea Culturală Ateneul Român în 1865, iar clădirea ei, proiectată de Albert Galleron pe un teren care aparținuse familiei Văcărescu, a fost inaugurată în 1888, deși lucrările au continuat până în 1897. O parte din cost a venit dintr-o subscripție publică de 28 de ani sub deviza „Dați un leu pentru Ateneu!”, iar restaurarea începută în 1992 a salvat clădirea de la prăbușire.

Sursa: Wikipedia în limba engleză, „Romanian Athenaeum”

Puncte de atracție

• Sala circulară - sala cu cupolă și lojile ei etajate.
• Fresca circumferinței - o friză pictată de șaptezeci și cinci de metri, în douăzeci și cinci de scene.
• Porticul ionic - intrarea cu coloane și mica grădină din față.
• Rotonda foaierului - coloane de marmură și scara spre loji.

Când să mergi

Tot anul. Cel mai bun mod de a intra este un concert, ieftin după standarde europene, care arată sala așa cum e menită să fie trăită. Vizitele de zi depind de programul repetițiilor și nu sunt garantate. Festivalul Enescu din septembrie umple clădirea.

Note practice

Accesul de zi poate fi refuzat fără anunț dacă orchestra lucrează, iar vizita este scurtă: vezi sala și foaierul, nimic mai mult. Regulile de fotografiere variază de la o zi la alta. Biletele la evenimentele mari se epuizează cu mult timp înainte, mai ales în timpul festivalului.

În apropiere

Piața Revoluției și vechiul palat regal sunt vizavi; Calea Victoriei coboară spre centrul vechi.