Rezervația Plaiul Fagului

Plaiul Fagului este o rezervație științifică înființată la 12 martie 1992 pentru a ocroti, studia și reface ecosistemele forestiere ale Codrilor, pe baza gospodăriei de vânătoare Pădurea Redeniului, care exista aici din 1976. Are 5 642 ha în partea de nord-vest a Podișului Codrilor, un ținut deluros și accidentat, cu văi adânci, care urcă până la puțin peste 400 m (1 300 de picioare), iar pădurile ocupă 4 639 ha. Vegetația este cea a pădurilor de foioase din Europa Centrală, iar cele mai răspândite specii sunt gorunul, frasinul și carpenul; fagul ocupă doar circa 5 % din rezervație, dar este mai răspândit aici decât oriunde altundeva în țară, pe pantele cele mai abrupte, la peste 200 m (660 de picioare), unde ajunge la 150 de ani și la 40 m (130 de picioare) înălțime. Flora numără circa 900 de specii, dintre care șase sunt cunoscute în Moldova numai din această rezervație, iar fauna cuprinde 49 de specii de mamifere și circa 142 de specii de păsări, printre ele mistrețul, căpriorul și cerbul, reintrodus aici. Pe la mijlocul rezervației curge râulețul Telița, afluent al Bîcului, pe care s-a amenajat o cascadă de iazuri, iar râul Bîc însuși izvorăște de aici.

Context

Rezervația științifică Plaiul Fagului se află în raionul Ungheni din Republica Moldova și a fost înființată la 12 martie 1992 pentru a ocroti, studia și reface ecosistemele, flora și fauna regiunii forestiere a Codrilor. A fost creată pe baza gospodăriei de vânătoare Pădurea Redeniului, care exista aici din 1976, în partea de nord-vest a Podișului Codrilor, un ținut deluros și accidentat, acoperit de codru, adică de pădure deasă. Din cele 5 642 de hectare, pădurile ocupă 4 639, iar în zona cu regim de protecție absolută, de 800 de hectare, orice activitate umană este interzisă. Prin mijlocul rezervației curge un râuleț, Telița, iar fagul european trăiește aici până la 150 de ani.

Sursa: Wikipedia în limba engleză, „Plaiul Fagului”

La ce să fii atent

• Arboretele de fag - fagi europeni de până la 150 de ani și 40 m (130 de picioare) înălțime, pe pantele cele mai abrupte.
• Pădurea amestecată - gorunul, frasinul și carpenul, cei mai răspândiți arbori ai rezervației, alături de tei și arțar.
• Valea Teliței - un mic afluent al Bîcului, pe care s-a amenajat o cascadă de iazuri.
• Fauna - mistrețul, căpriorul și cerbul, pisica sălbatică și șapte specii de ciocănitori.

Când să mergi

Aprilie-octombrie. Pădurile și iazurile rezervației sunt un loc de popas pentru păsările migratoare, stârci, rațe, lebede și păsări limicole, iar aici cuibăresc păsări de pradă precum acvila mică și acvila țipătoare mică. O zi.

Note practice

În zona cu regim de protecție absolută, de 800 ha, orice activitate umană este interzisă, iar în jurul rezervației s-a stabilit o zonă de protecție lată de 1,5 km, unde activitatea economică este limitată. Vizitele și excursiile se stabilesc cu administrația rezervației din Rădenii Vechi, iar Academia de Științe a Moldovei sprijină cercetările de aici. Animalele mari sunt puține, ca în toată Moldova: zimbrul, ursul brun, râsul și cocoșul de mesteacăn, care trăiau odinioară aici, au dispărut din țară de mai bine de 100 de ani.

În apropiere

În linie dreaptă, Rădenii Vechi, unde se află administrația rezervației, este la circa 4,5 km spre vest, orașul Cornești la circa 10 km spre nord-nord-vest, Hîrjauca, în raionul Călărași, la circa 13 km spre est-nord-est, iar Ungheniul la circa 22 km spre vest-sud-vest; Chișinăul, aflat în bazinul Bîcului, este la circa 66 km spre est-sud-est.